IV.4. Sinteză recapitulativă - Fenomene termice.
IV.4.1. Fenomene termice.
📚 Sinteză recapitulativă
Temperatura este o mărime fizică de stare, care descrie starea termică a unui corp la un anumit moment de timp.
Caracterizarea temperaturii ca mărime fizică:
Scara Celsius are două repere:
Temperatura de topire a gheții de 0 °C, la presiune normală.
Temperatura de fierbere a apei de 100 °C, la presiune normală.
Relația dintre scara Kelvin și scara Celsius:
Două corpuri cu temperaturi diferite, puse în contact termic, după un anumit timp, ajung să aibă aceeași temperatură (numită temperatură de echilibru = Te), adică să fie în echilibru termic.
Încălzirea este fenomenul termic în care corpul își mărește temperatura.
Răcirea este fenomenul termic în care corpul își micșorează temperatura.
Am văzut că atunci când punem două corpuri în contact termic, după un timp ele ajung la aceeași temperatură. Între cele două corpuri are loc un schimb ( transfer ) de căldură astfel :
Corpul cald cedează căldură celui rece și se răcește .
Corpul rece primește căldură de la corpul cald și se încălzește.
Transferul de căldură de la un corp la altul are loc până la egalizarea temperaturii celor două corpuri.
Modalități de transmitere a căldurii
Dilatarea și contracția
Aplicațiile și consecințele fenomenelor de dilatare și contractare
📚 Sinteză recapitulativă
Stările de agregare ale substanțelor
Fenomenele care au loc cu schimbarea stării de agregare:
Circuitul apei în natură
IV.4.2. Fișă de lucru - Fenomene termice.
📋 Fișă de lucru - Fenomene termice
1. Transformă o temperatură de 85 °C în Kelvin.
Rezolvare:
T (K) = t (°C) + 273 = 85 + 273 = 358 K
2. Două corpuri, 1 și 2, au fost puse în contact termic. Iată graficul evoluției în timp a temperaturii celor două corpuri:
Se cere:
a) Cât este temperatura de echilibru a celor două corpuri?
b) Ce fenomen suferă fiecare corp în timpul contactului termic?
c) Calculează variația temperaturii corpului 1.
d) Calculează variația temperaturii corpului 2.
Rezolvare:
a) Temperatura de echilibru a celor două corpuri (temperatura lor finală) este de 40 °C.
b) În timpul contactului termic, corpul 1(cald) cedează căldură și se răcește. Corpul 2 (rece) primește căldură și se încălzește.
c) Δt1 = 70 °C - 40 °C = 30 °C
d) Δt2 = 40 °C - 20 °C = 20 °C
3. Stabilește valoarea de adevărat sau fals pentru următoarele enunțuri:
a) Solidele sub formă de plăci, prin încălzire, își măresc aria, adică suferă o dilatare superficială (de suprafață).
b) Lichidele, prin răcire, își măresc volumul, adică se dilată.
c) Solidele sub formă de sferă (bilă) prin răcire își micșorează volumul, adică suferă o contractare volumică.
d) Lichidele au atât volum propriu, cât și formă proprie.
Rezolvare:
a) Adevărat.
b) Fals.
c) Adevărat.
d) Fals.
4. Pe ce fenomen se bazează funcționarea termometrului cu lichid?
Rezolvare:
Termometrul cu lichid (alcool, mercur) funcționează pe baza dilatării lichidului, care la încălzire urcă în tubul capilar proporțional cu creșterea temperaturii lui.
5. Completează cuvintele lipsă din următoarele enunțuri:
a) Fenomenul de trecere a unui corp din stare lichidă în stare solidă, prin ............ , se numește ................. .
b) Fenomenul de trecere a unui corp din stare lichidă în stare gazoasă, prin ............. , se numește .................. .
Rezolvare:
a) Fenomenul de trecere a unui corp din stare lichidă în stare solidă, prin răcire, se numește solidificare.
b) Fenomenul de trecere a unui corp din stare lichidă în stare gazoasă, prin încălzire, se numește vaporizare.
6. Indică:
a) Cum se formează bruma.
b) Cum se formează ploaia.
Rezolvare:
a) Primăvara şi toamna, când vaporii de apă din aer vin în contact cu obiecte de pe Pământ cu temperatura de 0 °C se formează bruma prin desublimarea vaporilor de apă din aer.
b) Când picăturile mici de apă din care sunt formaţi norii se unesc, fiind mai mari și mai grele nu mai pot pluti în atmosferă şi cad pe pământ sub formă de ploaie.