III.1. Acustica și mecanismul auzului

Aplicații

1. Pentru ce se recomandă să deschidem gura când în apropiere are loc o explozie puternică?

Dacă explozia este puternică produce o presiune mare care poate duce la spargerea timpanului, care este apăsat pe o parte a sa. Deschizând gura se exercită asupra timpanului aceeaşi presiune, dar și din interiorul urechii. Astfel se echilibrează cele două presiuni, cea interioară și cea exterioară și se evită accidentarea.

2. De ce vocile femeilor şi ale copiilor sunt mai ascuțite (înalte) decât ale bărbaților?

Coardele vocale ale femeilor şi ale copiilor sunt mai scurte decât ale bărbaților.

3. De multe ori auzim cum liliecii se încurcă în părul femeilor. Au liliecii o afinitate pentru părul tapat ?

Liliecii sunt orbi și ei se orientează în spațiu numai prin ecolocație. Ei trimit un semnal (ultrasunet) pe o anumită direcție și dacă își primesc ecoul propriului sunet, înseamnă că pe aceea direcție este un obstacol și trimit un alt semnal pe o altă direcție până nu își mai primesc ecoul.

Părul femeilor fiind mai înfoiat conține mult aer și de aceea sunetul emis de liliac pe direcția părului unei femei nu mai este întors (reflectat) și trece prin păr. Liliacul va crede că pe acea direcție nu este niciun obstacol și așa ajunge el să se încurce în părul femeilor.

4. Vi s-a întâmplat să vă ascultați propria voce, reprodusă de un reportofon/telefon şi să nu vi-o recunoașteți? De ce se întâmplă asta?

Acest lucru se datorează faptului că atunci când vorbim, ne auzim propria voce altfel decât este percepută de către cei din jurul nostru. Fiecare persoană percepe sunetele proprii prin conducție osoasă, iar sunetele altora prin aer.

Noi ne auzim propria voce prin conducție osoasă, întrucât, vibrația coardelor vocale ajunge la urechea noastră trecând prin structurile osoase aflate între ele. Sistemul osos constituie un fel de filtru acustic, ce lasă să treacă numai sunete de anumite frecvenţe, schimbând timbrul vocii noastre.

5. De ce auzim când zboară o muscă, dar nu auzim când zboară un fluture?

Musca mișcă aripile de circa 300 de ori pe secundă, iar fluturele doar de câteva ori pe secundă. Frecvența aripilor fluturelui este de aproximativ 5 Hz, producând oscilații infrasonore, care nu pot fi percepute de urechea umană. Frecvența aripilor unei muște este de 300 Hz, deci mai mare de 16 Hz și de aceea auzim vibrația ei.

👀 Experiment: Urechea de iepure

Materiale necesare:
Dosar carton (bucată de carton), bandă adezivă, căști de urechi cu radio sau MP3 player.

Descrierea experimentului:

• Realizează un con din cartonul dosarului prin răsucire şi prinde-l cu bandă adezivă pentru a nu se desface.
• Dă drumul la radio prin căști şi vei observa că dacă nu pui căştile în urechi, nu auzi aproape nimic.
• Apropie conul de carton cu partea mai îngustă de ureche şi îndreaptă gura mai largă a conului spre casca, cu muzică.

  Muzica se aude prin con destul de bine ca şi cum ai fi pus căştile în urechi.

Concluzia experimentului:
Sunetele slabe se împrăștie ușor înainte să ajungă la urechile tale. Prin urmare acest con captează mult mai bine aceste sunete decât micuțul pavilion al urechii tale.

Sunetele din jur sunt culese de pavilionul urechii, direcționându-le prin canalul auditiv spre timpan.

La animalele ierbivore (gândește-te mai ales la urecheatul fricos), pavilionul urechii este mult mai mare şi mult mai flexibil faţă de cel al omului. Din acest motiv ele captează şi sunetele cele mai slabe din jur şi de aceea auzul constituie arma lor de apărare cea mai bună (pe lângă fugă, bineînţeles!).

Acest con se mai poate folosi şi ca megafon. Dacă vorbești în partea mai îngustă a conului, acesta îţi amplifică sunetele, nelăsându-le să se împrăștie în jur.