Skip to main content

III.1. Reacția de combinare

📚

Reacțiile chimice sunt de patru tipuri:

  • Reacții de combinare;
  • Reacții de descompunere;
  • Reacții de substituție;
  • Reacții de schimb.
📋

Știind că următoarele două reacții sunt reacții de combinare, descoperă ce au în comun cele două reacții.

S + O2 = SO2 ↑

4Al + 3O2 = 2Al2O3

Observăm că avem doi reactanți și un singur produs de reacție.

📚

Reacția de combinare este reacția în care se obține un singur produs de reacție prin unirea a mai multor reactanți (doi sau mai mulți).

📚

  • Reactanții (A și B) pot fi atât substanțe simple (metale/ nemetale), cât și substanțe compuse.

  • Produșii reacției (C) de combinare sunt întotdeauna substanțe compuse.

📚

Tipuri de reacții de combinare:

I. Reacția metalelor cu oxigenul (Reacție de ardere)

1. Reacția metalelor cu oxigenul (reacția de ardere) cu formare de oxizi metalici:




2. Reacția de ardere a metalelor cu valență variabilă (cupru, fier):

2 Cu + O2 → 2CuO (Oxid de cupru II)

3 Fe + 2 O2 → Fe3O4 (Magnetită /oxid feroferic)



II. Reacția nemetalelor cu oxigenul (Reacție de ardere)

1. Reacția nemetalelor (precum H2, C, S, N2, P, cu excepția halogenilor și a gazelor nobile) cu oxigenul cu formare de apă sau oxizi nemetalici:

2 H2 + O2 → 2 H2O ↑(Apă)

C + O2 → CO2 ↑ (Dioxid de carbon)

S + O2 → SO2 ↑ (Dioxid de sulf)

N2 + O2 ⇆ 2 NO ↑ (Monoxid de azot)

4 P + 5 O2 → 2 P2O5 ↑ (Pentaoxid de difosfor)



III. Reacția metalelor cu nemetalele

1. Reacția metalelor cu nemetalele cu formare de săruri (provenite de la hidracizi, cu sufixul "ură"):

A + B → AmBn

A – metal cu valența n, B – nemetal cu valența m


2. Metalele cu valență variabilă în reacție cu sulful formează sulfuri metalice în care valența metalului are fie valență inferioară (fierul cu sulful formează sulfură de fier II - FeS), fie valență superioară (cuprul cu sulful formează sulfură de cupru II - CuS).

Fe + S → FeS (Sulfură de fier II)

Cu + S → CuS (Sulfură de cupru II)


3. Metalele cu valență variabilă în reacție cu clorul formează cloruri metalice în care metalul are valență superioară (fierul cu clorul formează clorură de fier III – FeCl3, iar cuprul cu clorul formează clorură de cupru II – CuCl2).

2 Fe + 3 Cl2 → 2 FeCl3 (clorură de fier III)

Cu + Cl2 → CuCl2 (Clorură de cupru II)



IV. Reacția unui nemetal cu hidrogen

Cl2 + H2 → 2HCl ↑ (Acid clorhidric)

S + H2 → H2S ↑ (Acid sulfhidric)

N2 + 3 H2 → 2 NH3 ↑ (Amoniac)

C + 2 H2 → CH4 ↑ (Metan)



V. Reacția dintre o substanță simplă cu una compusă

1. Oxizii nemetalici în care nemetalul are valență inferioară în reacție cu oxigenul formează oxizi în care nemetalul are valență superioară:

2 CO + O2 → 2 CO2 ↑ (Dioxid de carbon)

2 NO + O2 → 2 NO2 ↑ (Dioxid de azot)

2 SO2 + O2 ⇆ 2 SO3 ↑ (Trioxid de sulf)



VI. Reacția dintre două substanțe compuse

1. Oxizii metalelor alcaline (grupa I A) și alcalino-pământoase (grupa II A) cu apa formează hidroxizi. Din acest motiv acești oxizi se mai numesc și oxizi bazici.

MgO + H2O → Mg(OH)2 (Hidroxid de magneziu)


2. Oxizii nemetalici cu apa formează acizi. Din acest motiv acești oxizi se mai numesc și oxizi acizi.

SO2 + H2O → H2SO3 (Acid sulfuros)

SO3 + H2O → H2SO4 (Acid sulfuric)

CO2 + H2O ⇆ H2CO3 (Acid carbonic)

P2O5 + 3 H2O → 2 H3PO4 (Acid fosforic)

2 NO2 + H2O + ½ O2 → 2 HNO3 (Acid azotic)


3. Acizii cu amoniac formează săruri de amoniu :

H2SO4 + 2 NH3 → (NH4)2SO4 ↑ (Sulfat de amoniu)

📋 Aplicații

Reacția de combinare este importantă întrucât se obțin mulți compuși organici și anorganici esențiali, precum: varul stins – Ca(OH)2, amoniacul - NH3, sărurile de amoniu (exemplu: clorura de amoniu - NH4Cl), acidul clorhidric - HCl, acidul azotic HNO3 etc.

  • Hidroxidul de calciu (varul stins) este folosit în construcții (mortare, tencuieli, gleturi, vopsit), în agricultură (fertilizator, tratarea solului, protecția pomilor, corector de pH pentru sol), alimentație (aditiv alimentar -E529 ca regulator de aciditate, agent de întărire în brânzeturi, fructe conservate, produse de patiserie, băuturi ), stomatologie (tratarea canalelor radiculare, protecția pulpei, sterilizarea dentinei cariate și canalelor radiculare), la tratarea apei, în industria metalurgică (fluidizator de zgură la producția de oțel) etc.

  • Amoniacul este folosit în agricultură (îngrășăminte cu azot pentru plante, soluțiile diluate de amoniac alungă fluturii de bucătărie, afidele, furnicile), la instalațiile de refrigerare (ca agent frigorific), industria farmaceutică (pentru controlul pH-ului și producția de medicamente), industria textilă (vopsele, fibre), industria chimică (producția de acid azotic, explozivi), curățenie casnică (soluțiile diluate de amoniac îndepărtează depuneri de calcar, îndepărtează grăsimea, depunerile de săpun, curăță bijuterii de aur sau de argint, covoarele, geamurile, redă strălucirea cristalului) etc.

  • Sărurile de amoniu sunt folosite în agricultură ca îngrășăminte (sulfat de amoniu, azotat de amoniu, pentru aport de azot), în industria alimentară (balsam pentru aluat, nutrient pentru drojdii, emulgatori și stabilizatori), purificarea proteinelor (sulfatul de amoniu), diuretice (acetatul de amoniu), în sport (săruri de amoniac pentru creșterea concentrației și deschiderea căilor respiratorii la ridicători de greutăți) etc.

  • Acidul clorhidric este folosit la producția de PVC (policlorurii de vinil), textile, medicamente și chimicale, la decaparea metalelor (îndepărtarea ruginii), la purificarea petrolului, tratarea apei (reglare pH), procesarea minereurilor, în gospodărie (soluțiile diluate de acid clorhidric sunt folosite la îndepărtarea depunerilor de calcar de pe robinete și faianță, curățarea ruginii), în industria textilă (la curățarea bumbacului, tratarea pielii) etc.

  • Acidul azotic este folosit pentru producția de îngrășăminte (azotat de amoniu), explozibili (TNT, nitroglicerină), nylon, diverse alte substanțe chimice etc.