IV.8.1. Generalități privind ciocnirile.
În studiul fenomenelor de ciocnire dintre corpuri se aplică legea conservării impulsului, deoarece energia mecanică nu se conservă întotdeauna.
Ciocnirea dintre corpuri este un fenomen mecanic în care impulsurile corpurilor variază brusc, fiind o interacțiune de durată foarte scurtă.
În timpul ciocnirii apar forțe de interacțiune mari între corpurile care se ciocnesc, dar aceste forțe durează foarte puțin, atâta timp cât durează contactul dintre corpuri.
Conform principiului acțiunilor reciproce, forțele care apar în timpul ciocnirii sunt forțe pereche (acțiune-reacțiune), fiind egale în modul, dar de sens opus.
La contactul celor două corpuri apar forțe pereche, acțiunea-reacțiunea, F1 și F2, egale în modul și de sens opus. Aceste forțe se descompun în două componente: forțe de deformare normale (perpendiculare) pe suprafața de contact (|N1| = |N2|) și forțele de frecare tangențiale (paralele) cu suprafața de contact (|Ff1| = |Ff2|).
Considerăm că cele două corpuri care se ciocnesc formează un sistem izolat (ele nu mai interacționează și cu alte corpuri).
Pentru sistemul format din cele două corpuri forțele care apar în procesul ciocnirii sunt forțe interne și dau rezultanta nulă, neputând schimba impulsul total al sistemului, dar îl redistribuie între cele două corpuri.
Aplicăm legea conservării impulsului total al sistemului:
Suma vectorială a impulsurilor corpurilor imediat înainte de ciocnire este egală cu suma vectorială a impulsurilor corpurilor imediat după ciocnire.
🔦 Observație
