I.1. Fenomene fizice și chimice. Puritatea. Concentrația.

Fenomenele fizice constau în schimbarea unei proprietăți fizice a unui corp în urma cărora compoziția substanței din care este alcătuit corpul rămâne neschimbată.

Exemple de fenomene fizice:

• Toate fenomenele care au loc cu schimbarea stării de agregare:

  • Topirea (trecerea substanței din stare solidă în stare lichidă, prin încălzire);
  • Solidificarea (trecerea substanței din stare lichidă în stare solidă, prin răcire);
  • Vaporizarea (trecerea substanței din stare lichidă în stare gazoasă, prin încălzire);
  • Condensarea (trecerea substanței din stare gazoasă în stare lichidă, prin răcire);
  • Sublimarea (trecerea substanței din stare solidă în stare gazoasă, prin încălzire);
  • Desublimarea (trecerea substanței din stare gazoasă în stare solidă, prin răcire).

• Deformarea (schimbarea formei);

• Mișcarea (schimbarea poziției față de reper);

• Încălzirea / Răcirea (schimbarea temperaturii);

• Dilatarea / Contractarea (schimbarea temperaturii și volumului);

• Colorarea (schimbarea culorii);

• Sfărâmițarea (schimbarea dimensiunii cristalelor);

• Trecerea curentului electric printr-un circuit;

• Interacțiunea magneților sau a corpurilor electrizate (atracția sau respingerea);

• Reflexia și Refracția luminii (întoarcerea luminii în primul mediu, respectiv trecerea luminii în al doilea mediu, cu schimbarea direcției de propagare);

• Formarea curcubeului (descompunerea luminii albe în culorile curcubeului) etc.

Fenomenele chimice sunt transformările care schimbă compoziția substanțelor, în urma lor rezultând alte substanțe.

Exemple de fenomene chimice:

• Arderea combustibililor (transformarea substanței în prezența oxigenului în dioxid de carbon și apă);

• Ruginirea fierului (fierul se transformă în rugină, roșiatică);

• Coclirea cuprului (cupru se transformă în cocleală, verzulie, toxică);

• Fermentarea mustului (se obține vin);

• Acrirea vinului (se obține oțet);

• Fermentarea laptelui (se obține lapte bătut);

• Putrezirea plantelor (este cauzată de o ciupercă ce distruge planta);

• Fotosinteza (plantele în prezența luminii transformă dioxidul de carbon în oxigen);

• Carbonizarea zahărului;

• Oxidările lente din organism (respirația ființelor, oxidarea grăsimilor, proteinelor şi a hidraţilor de carbon proveniţi din alimente).

Puritatea (P) reprezintă masa de substanță pură care se găsește în 100g de substanță impură.

Exemplu de aplicare:

1. Din 800 g sare grunjoasă se obține 700 g sare pură. Calculați puritatea zăcământului și procentul impurităților.

800 g sare impură..................700 g sare pură

100 g sare impură................... x g sare pură

Concentrația procentuală de masă (c) reprezintă masa de substanță dizolvată în 100 g soluție.

unde m_d = masa dizolvatului, m_s = masa soluției

Exemplu de aplicare:

2. Mama a preparat 400 g sirop de concentrație 30%. Eu doresc să știu ce masă de zahăr, respectiv de apă a folosit mama.

m_s = 400 g sirop

c = 30%

m_d = ?

m_apă = ?