I.3.1. Reacții lente

📚

Reacțiile chimice se clasifică, în funcție de viteza de reacție, în reacții lente (care se desfășoară pe parcursul unor ore, zile sau chiar ani) și reacții rapide (care se produc instantaneu sau în fracțiuni de secundă).

📚

Exemple de reacții lente:

• Coroziunea metalelor.

• Râncezirea grăsimilor.

• Fermentația alcoolică sau oțetirea vinului.

• Coacerea sau alterarea alimentelor.

📚

Exemple de reacții lente:

- Reacția sulfului cu mercur:

S + Hg → HgS

👀 Experiment: Reacția dintre mercur și sulf

🔥 Atenție! Acest experiment se efectuează numai de către profesori!
🔥 Atenție! Atenție! Mercurul este extrem de toxic! Nu inhala vaporii săi! Nu îl atinge și nu il gusta!

Materiale necesare:
Mojar cu pistil, sulf, o picătură de mercur.

Descrierea experimentului:

• Pune într-un mojar pulbere de sulf și o picătură de mercur și amestecă cele două substanțe cu pistilul.
• Ce observi ?

  În scurt timp se observă formarea unei pulberi de culoare neagră.

Concluzia experimentului:
Mercurul reacționează cu sulful și formează sulfura de mercur, de culoare neagră. Reacția mercurului cu sulful este o reacție de combinare, întrucât avem un singur produs de reacție.

Hg + S → HgS (Sulfură de mercur)

📚

Exemple de reacții lente:

- Reacția cuprului cu azotatul de argint:

Cu + 2 AgNO₃ → Cu(NO₃)₂ + 2 Ag ↓

👀 Experiment: Reacția cuprului cu azotatul de argint

🔥 Atenție! Azotatul de argint este toxic și caustic (îți poate provoca arsuri)!

Materiale necesare:
2 pahare Berzelius, spatulă, sârmă de cupru spiralată, soluție de azotat de argint, soluție de sulfat de cupru, argint.

Descrierea experimentului:

• Pune într-un pahar Berzelius sârma de cupru spiralată și toarnă peste sârmă soluție de azotat de argint.
• Pune în alt pahar Berzelius un obiect de argint și toarnă peste el soluție de sulfat de cupru. Reacție lentă. Așteaptă mai mult timp până are loc reacția
• Ce observi ?

  Pe sârma de cupru se depune un metal argintiu. Argintul nu reacționează cu sulfatul de cupru.

Concluzia experimentului:
Reacția cuprului cu azotatul de argint- AgNO₃ decurge cu formare de azotat de cupru II – Cu(NO₃)₂ și argint – Ag. În seria activității chimice, cuprul este înaintea argintului și poate scoate argintul din compușii săi. Argintul nu reacționează cu sulfatul de cupru, fiindcă argintul este după cupru și nu îl poate scoate din compușii săi.

Cu + 2 AgNO₃ = Cu(NO₃)₂ + 2 Ag ↓

Ag nu reacționează cu sărurile de cupru.

📚

Exemple de reacții lente:

- Reacția de descompunere electrolitică a clorurii de cupru II:

CuCl₂ → Cu ↓ + Cl₂↑

👀 Experiment: Descompunerea electrolitică a clorurii de cupru II

🔥 Atenție! Acest experiment se efectuează numai de către profesori!
🔥 Atenție! Clorura de cupru II este nocivă prin inhalare sau ingerare, iritantă pentru ochi, piele și căile respiratorii. Este periculoasă pentru mediu!
🔥 Atenție! Clorul este extrem de toxic și extrem de iritant pentru căile respiratorii, piele și ochi. Este oxidant ! Mortal în caz de inhalare! Foarte toxic pentru mediul acvatic cu efecte pe termen lung.

Materiale necesare:
Sursă de alimentare (baterie electrică de 9V sau alimentator), electrozi de grafit (mine mai groase de creion mecanic), suport electrozi confecţionat din carton , conductoare de legătură, apă distilată, clorură de cupru II, linguriţă şi pahar.

Descrierea experimentului:

• Dizolvă 1-2 lingurițe de clorură de cupru II în apă distilată, cât să umple paharul.
• Fixează electrozii de grafit în suport şi aşază suportul pe pahar.
• Leagă un electrod la o bornă a bateriei și pe cel de-al doilea la cealaltă bornă a bateriei.
• Introdu electrozii legați la baterie în soluția de clorură de cupru II.
• Ce observi ?

  La trecerea curentului electric printr-o soluție de clorură de cupru II, la anod se degajă un gaz galben-verzui, extrem de sufocant și pe catod se depune un metal roșu-arămiu.

Concluzia experimentului:

Soluția de clorură de cupru II, prin electroliză, se descompune în clor (Cl₂) şi cupru (Cu).

CuCl₂ → Cu ↓ + Cl₂ ↑