VI.6. Reacția acizilor cu sărurile

👀 Experiment: Reacția dintre acidul clorhidric și azotatul de argint (reacție de recunoaștere a acidului clorhidric)

🔥 Atenție! Acest experiment se efectuează numai de către profesori!
🔥 Atenție! Azotatul de argint și acidul clorhidric sunt caustice și îți pot produce arsuri în contact cu pielea !

Materiale necesare:
Sticlă de ceas sau eprubetă, acid clorhidric, soluție de azotat de argint (piatra iadului), pipetă.

Descrierea experimentului:

• Pune în sticla de ceas câteva picături de acid clorhidric și adaugă apoi puțină soluție de azotat de argint.
• Ce observi ?

  S-a format un precipitat alb.

Concluzia experimentului:
Acidul clorhidric - HCl reacționează cu azotatul de argint – AgNO₃ și se transformă în clorură de argint AgCl și acid azotic.

Este o reacție de schimb, deoarece avem ca reactanți două substanțe compuse, iar ca produși avem tot două substanțe compuse:

HCl + AgNO₃ = AgCl ↓ + HNO₃

👀 Experiment: Reacția dintre sulfatul cupric și acidul clorhidric

🔥 Atenție! Acest experiment se efectuează numai de către profesori!
🔥 Atenție! Acidul clorhidric este caustic și îți poate produce arsuri în contact cu pielea !

Materiale necesare:
Eprubetă, soluție de sulfat de cupru (piatră vânătă), acid clorhidric, pipetă.

Descrierea experimentului:

• Pune în eprubetă puțină soluție de sulfat de cupru și adaugă câteva picături de acid clorhidric.
• Ce observi ?

  Soluția albastră s-a colorat în verde.

Concluzia experimentului:
Sulfatul de cupru II – CuSO₄ reacționează cu acidul clorhidric - HCl și se transformă în clorură de cupru II - CuCl₂ și acid sulfuric.

Este o reacție de schimb, deoarece avem ca reactanți două substanțe compuse, iar ca produși avem tot două substanțe compuse:

CuSO₄ + 2 HCl = CuCl₂ + H₂SO₄

👀 Experiment: Identificare anionului sulfură cu acid clorhidric

🔥 Atenție! Experimentul se efectuează numai de către profesor și sub nișă sau în aer liber!
🔥 Atenție! Acetatul de plumb este toxic și periculos pentru mediu acvatic !
🔥 Atenție! Acidul sulfhidric este extrem de toxic și iritant! Provoacă arsuri grave ale căilor respiratorii, ochilor și pielii! Concentrațiile mari pot cauza pierderea conștienței și decesul imediat.

Materiale necesare:
Eprubetă, sulfură de fier, acid clorhidric, pipetă, clește de lemn, soluție de acetat de plumb, hârtie de filtru.

Descrierea experimentului:

• Pune în eprubetă sulfură de fier și câteva picături de HCl.
• Ce observi ?

  Se degajă un gaz incolor cu miros de ouă clocite.

Concluzia experimentului:

Anionul sulfură în reacție cu un acid se recunoaște după degajarea acidului sulfhidric, un gaz incolor cu miros de ouă clocite.

FeS (s) + 2 HCl (aq) → FeCl₂ (aq) + H₂S ↓

Anionul sulfură este anionul acidului sulfhidric, care reprezintă o soluție apoasă a gazului incolor H₂S, cu miros de ouă alterate, foarte toxic. Acidul sulfhidric este acid bibazic foarte slab și reducător puternic. Majoritatea sărurilor lui sunt greu solubile în apă, cu excepția sulfurile metalelor alcaline, alcalino-pământoase și cea de amoniu.

Degajarea acidului sulfhidric se recunoaște după înnegrirea hârtiei de filtru îmbibată cu soluție de acetat de plumb:

H₂S (g) + (CH₃COO)₂Pb (aq) → 2 CH₃COOH (aq) + PbS ↓

👀 Experiment: Reacția dintre clorura de bariu și acidul sulfuric (reacție de recunoaștere a acidului sulfuric)

🔥 Atenție! Acest experiment se efectuează numai de către profesori!
🔥 Atenție! Acidul sulfuric este caustic și îți poate produce arsuri în contact cu pielea !
🔥 Atenție! Clorura de bariu este toxică !

Materiale necesare: creuzet, soluție de clorură de bariu, acid sulfuric, pipetă.

Descrierea experimentului:

• Pune în creuzet puțină soluție de acid sulfuric și adaugă câteva picături de clorură de bariu.
• Ce observi ?

  S-a format un precipitat alb.

Concluzia experimentului:
Clorura de bariu – BaCl₂ reacționează cu acidul sulfuric - H₂SO₄ și se transformă în acid clorhidric – HCl și sulfat de bariu - BaSO₄ (precipitat alb). Această reacție este folosită în laborator pentru recunoașterea acidului sulfuric și a sărurilor lui, sulfați.

Este o reacție de schimb, deoarece avem ca reactanți două substanțe compuse, iar ca produși avem tot două substanțe compuse:

BaCl₂ + H₂SO₄ = 2 HCl + BaSO₄ ↓

👀 Experiment: Reacția carbonatului de sodiu cu un acid (reacție de recunoaștere a carbonaților)

🔥 Atenție! Acest experiment se efectuează numai de către profesori!
🔥 Atenție! Acidul sulfuric este caustic și îți poate produce arsuri în contact cu pielea !

Materiale necesare: eprubetă, carbonat de sodiu, soluție de acid sulfuric, pipetă, chibrit.

Descrierea experimentului:

• Pune în eprubetă puțin carbonat de sodiu (praf de copt) și adaugă câteva picături de acid sulfuric (poți adăuga și oțet, care este un acid organic).
• Vino deasupra eprubetei cu un băț de chibrit aprins.
• Ce observi ?

  Reacția este efervescentă și gazul rezultat stinge bățul de chibrit.

Concluzia experimentului:
Carbonatul de sodiu – Na₂CO₃ reacționează cu acidul sulfuric - H₂SO₄ și se transformă în sulfat de sodiu – Na₂SO₄ și acid carbonic - H₂CO₃, care este instabil și se descompune în apă și dioxid de carbon –CO2 , care stinge flacăra chibritului. Reacția dintre un carbonat și un acid este folosită în laborator pentru recunoașterea carbonaților.
Este o reacție de schimb, deoarece avem ca reactanți două substanțe compuse, iar ca produși avem tot două substanțe compuse:

👀 Experiment: Reacția carbonatului de calciu cu acidul acetic

Materiale necesare:
Pahar, oțet (soluție de acid acetic), un ou crud.

Descrierea experimentului:

• Pune în pahar un ou crud și adaugă peste el oțet, cât să îl acopere. Reacția este extrem de lentă. Ține sub observație oul până când acesta rămâne fără coajă.
• Ce observi ?

  Imediat când punem oul în oțet, încep să iasă niște bule din coaja acestuia. După o zi oul a rămas fără coajă și privit în lumină a devenit translucid.

Concluzia experimentului:
Carbonatul de calciu – CaCO₃ (componentul principal al cojii de ou) reacționează cu acidul acetic din oțet- CH₃COOH și se transformă în acetat de calciu – Ca(CH3COO)2 și acid carbonic - H₂CO₃, care este instabil și se descompune în apă și dioxid de carbon – CO₂.

Este o reacție de schimb, deoarece avem ca reactanți două substanțe compuse, iar ca produși avem tot două substanțe compuse: