III.6. Energia corpului uman

De unde își ia omul energie? Hrana este principala sursă de energie a tuturor ființelor.

În principal alimentele conțin trei mari categorii de substanțe organice:

• zaharide(zaharuri),

• lipide (grăsimi) și

• proteine.

Toate acestea prin ardere cu oxigenul din sânge, dau energia necesară omului.

Când lumina Soarelui cade pe frunzele plantelor, clorofila transformă apa și dioxidul de carbon în glucoză (C₆H₁₂O₆) și oxigen.

Glucoza produsă de plante prin fotosinteză este transformată în alți compuși, precum celuloza și amidonul. Tulpinile plantelor, trunchiul copacilor conțin celuloză, iar amidonul se depozitează în rădăcini sau semințe. Amidonul servește drept hrană pentru oameni.

👀 Experiment: Respirația la plante

Materiale necesare:
Borcan cu apă, plantă acvatică, vas transparent cu apă, carton.

Descrierea experimentului:

• Umple un borcan cu apă și pune în el o plantă acvatică.
• Acoperă gura borcanului cu un carton și răstoarnă-l într-un vas transparent cu apă.
• Așază vasul la lumină solară.

Concluzia experimentului:
În scurt timp pe frunzele plantei apar bule de oxigen, care se ridică la suprafață.
Frunzele plantelor acvatice și terestre eliberează oxigen în procesul de fotosinteză.

Digestia este absorbția hranei de către organismele pluricelulare, proces prin care se realizează desfacerea moleculelor mari de hidrocarbonate (polizaharide), grăsimi (lipide) și proteine în molecule mai mici, rezultând energie și, pe de altă parte, substanțe necesare sintezei țesuturilor organismului.

Prin mișcările peristaltice ale stomacului, hrana, parțial digerată de către acidul clorhidric produs de mucoasa gastrică, va fi dirijată spre duoden.

Intestinul subțire este segmentul cel mai important de absorbție a hranei, în duoden, aciditatea produsă de sucul gastric este neutralizată, prin bilă (produsă de ficat), și prin secreția pancreasului. De asemenea, în intestinul subțire este continuat procesul de digestie din gură, prin desfacerea mai departe a zaharidelor în molecule și mai mici de glucoză, fructoză, galactoză și manoză, molecule care pot fi deja absorbite prin peretele intestinului subțire. Grăsimile sau lipidele, care apar sub formă de picături, vor fi la început emulsionate de bilă și lecitină în soluții cu particule mai mici, de monogliceride, care pot traversa peretele intestinal.

Intestinul gros resoarbe 19 % apă, din resturile de hrană nedigerate sosite din intestinul subțire, aceste resturi fiind, apoi, eliminate prin rectum și apoi anus.

Când mâncăm, organismul transformă o parte din alimente în glucoză, pe care o trimite în sânge. Glucoza este folosită imediat pentru asigurarea energiei necesare organismului sau este stocată pentru a fi utilizată mai târziu. Rezerva de glucoză este depozitată în ficat. Când cantitatea de glucoză din sânge este prea mare, omul are diabet.

Arderea glucozei are loc cu degajare de energie, dioxid de carbon și apă.

Aplicații

Glucoza este prezentă în fructe dulci, legume, în dulciuri și produse alimentare care conțin amidon: cartofi, orez, cereale de orice fel, paste, pâine. Glucoza poate fi obținută de organism din orice aliment și are o importanță deosebită pentru om, fiind principala sursă de energie a acestuia.

Glucoza se folosește la obținerea alcoolului etilic, la obținerea oglinzilor, în alimentație ca înlocuitor al zahărului, în medicină pentru perfuzii etc.

Aplicații

Unitatea de măsură pentru energie este Joulul (J).

O altă unitate de măsură pentru energie este caloria: 1 cal = 4,18 J

Noi, oamenii, spunem de multe ori că suntem plini de energie și suntem capabili să facem eforturi pentru diferite activități : desenare, alergare, jocuri, învățare și alte activități fizice sau intelectuale. Fiecare tip de activitate este caracterizat de un anumit consum de energie.

Exemple de costuri energetice pentru o oră pentru un adult:

• Chiar și când dormim consumăm o energie de 200 kJ (45 de calorii);

• Cititul sau scrisul consumă 500 kJ;

• Mersul pe jos: 900 kJ;

• Mersul cu bicicleta: 1000 kJ (260 kcal)

• Patinaj pe gheață sau pe role: 2000 kJ (480 kcal)

• Alergarea: 2100 kJ;

• Înotul: 2400 kJ

• Fotbal: 2600 kJ (620 kcal)

Când suntem obosiți, spunem că nu mai avem energie și capacitatea noastră de a desfășura diferite activități scade foarte mult.

Necesarul caloric este individual în funcție de vârsta, sex masculin / feminin, greutate, înălțime, activitate fizică.

De exemplu, 100g de ciocolată are 551 kcal, pâinea albă are 231kcal/100g, 1 ou are 70kcal, laptele de vacă are 51kcal/100g, ciupercile proaspete au 30kcal/100g etc.

Cele mai bogate în calorii sunt alimentele grase și cele dulci.

📝 Temă

CALCULEAZĂ-ȚI NECESARUL DE CALORII PENTRU O ZI ÎN FUNCȚIE DE VÂRSTA TA, SEXUL TĂU, GREUTATEA TA (MASA TA), ÎNĂLȚIMEA TA ȘI DE ACTIVITĂȚILE FIZICE PRACTICATE.