III.5. Oglinzile – aplicații ale reflexiei luminii.

Oglinzile sunt corpuri netede și lucioase, în care lumina se reflectă.

🔦 Observație

Imaginea obiectului (im ob) se formează în oglindă prin fenomenul de reflexie, respectând legile acesteia.

Dacă oglinda nu este netedă (nu este bine șlefuită) are loc o reflexie difuză a luminii (reflexie dezordonată) și nu se formează imaginea obiectului.

👀 Experiment Reacția glucozei cu azotatul de argint
🔥 Atenție! Acest experiment se efectuează numai de către profesori!

Oglinzile se obțin prin depunerea unui strat subțire de metal (argint sau aluminiu) pe o suprafață de sticlă (obișnuită sau de cristal).

Clasificarea oglinzilor

1. Oglinzile plane au suprafața plană (dreaptă) și sunt cele pe care le avem cu toții acasă și în care ne uităm zilnic.

Iată simbolul ei (partea din spate care nu reflectă lumina se hașurează)

Aplicații ale oglinzilor plane

În oglinda plană îţi vezi “dublura” (imaginea) care te priveşte din spatele oglinzii, imitându-ţi mişcările și sunt cele pe care le avem cu toții acasă și în care ne uităm zilnic.

Clasificarea oglinzilor

2. Oglinzi sferice care la rândul lor sunt de două feluri:

• a) Oglinzile concave reflectă cu partea interioară, scobită a suprafeței sferice (adică au partea lucioasă pe partea interioară a sferei). Ele transformă un fascicul de lumină paralel într-unul convergent.

Aplicații ale oglinzilor concave

Oglinzile concave sunt folosite în cosmetică (la machiat, la pensat) şi la construcţia reflectoarelor (lanterne, faruri), oglinzi stomatologice.

Clasificarea oglinzilor

• b) Oglinzile convexe reflectă cu partea exterioară, bombată a suprafeței sferice (adică au partea lucioasă pe partea exterioară a sferei). Ele transformă un fascicul de lumină paralel într-unul divergent.

Aplicații ale oglinzilor convexe

Oglinzile convexe sunt folosite ca oglinzi retrovizoare deoarece dau o vedere amplă a zonei din spatele lor.

Aplicație a fenomenului de reflexie

Formarea imaginii unui obiect într-o oglindă plană :

• Se desenează oglinda plană pe verticală.

• Se trasează prin mijlocul oglinzii axa optică principală, perpendiculară pe oglindă (pe orizontală).

• Se desenează obiectul AB sub forma unui segment cu săgeată, în fața oglinzii.

• Se duce prima rază din vârful obiectului (B) perpendiculară pe oglindă și se prelungește punctată în spatele oglinzii (fiind perpendiculară pe suprafața oglinzii nu își schimbă direcția de propagare când se reflectă).

• Se duce a doua rază din vârful obiectului (B) oblică pe oglindă se trasează raza reflectată a acesteia, respectând legile reflexiei (unghiul i = unghiul r)

• Se prelungește punctată în spatele oglinzii raza reflectată, până se întâlnește cu prelungirea primei raze. Punctul de intersecție al lor se notează cu B', care reprezintă vârful imaginii obiectului în oglindă.

• Din punctul B' se duce perpendiculară pe axa optică principală, iar piciorul perpendicularei se notează cu A' și reprezintă baza imaginii obiectului în oglindă. Se pune vârful săgeții în B'.

Caracterizarea imaginii ( A'B' ) obiectului în oglinda plană:

• Im. A'B' este la fel de mare ca ob. AB.

• Este dreaptă.

• Imaginea este virtuală, deoarece se formează la intersecția prelungirilor razelor reflectate (ea nu poate fi prinsă pe ecran sau film foto).

• Ob. AB și im. A'B' sunt simetrice față de oglindă (imaginea se formează în spatele oglinzii, la aceeaşi distanţă faţă de oglindă ca şi obiectul).