IV.4. Fibre textile naturale, artificiale și sintetice.

Fibrele textile sunt substanțe solide cu structura macromoleculară și filiforme (au secțiunea foarte mică în raport cu lungimea lor), putând fi prelucrate. Ele sunt folosite pentru confecționarea îmbrăcămintei, covoarelor, sforilor, prelatelor, sacilor, pânzelor, huselor etc.

Caracterul macromolecular este o însușire comună a fibrelor textile. Lanțurile macromoleculare sunt formate din molecule simple, numite meri.

Clasificarea fibrelor textile:

I. Fibrele textile naturale

Fibrele textile naturale sunt de două feluri:

1. Pe bază de celuloză (origine vegetală): bumbacul, inul, cânepa, iuta etc.

2. Pe bază de proteine (origine animală): lâna și mătasea naturală.

II. Fibrele textile artificiale sunt fabricate din materii prime organice naturale

Cele mai importante fibre textile artificiale sunt vâscoza și mătasea cuproxam.

III. Fibrele textile sintetice sunt fabricate din materii prime organice de sinteză.

Cele mai importante fibre textile artificiale sunt fibrele poliamidice, poliesterice, poliacrilonitrilice și poliuretanice.

🤔 Pentru curioși

- Bumbacul este cea mai utilizată fibră vegetală. El are o mare afinitate faţă de coloranţi, putând fi astfel vopsit sau imprimat cu ușurință. Este o fibră absorbantă și inelastică, de mare valoare pentru industria textilă.

- Cânepa are o rezistenţă mare la tracțiune, este elastică și ușor de filat. Cânepa se folosește la confecționarea articolelor de îmbrăcăminte, sforilor, prelatelor, sacilor, pânzelor, prosoapelor, huselor, covoarelor etc.

- Inul are o durabilitatea mare, luciu, se usucă rapid, este rezistent la acțiunile soarelui, nu reține căldura, însă este greu de vopsit și mai dificil de păstrat neted. Trebuie călcat umed și la temperaturi mari.

- Lâna este călduroasă, moale, se vopsește și se lucrează foarte bine. Lâna este ideală pentru confecționarea covoarelor și a mochetelor.

- Mătasea naturală este o fibră obținută din gogoșile viermelui de mătase. Este o fibră delicată, moale, ușor de vopsit și rezistentă. În schimb este mai sensibilă la lumina soarelui, mai greu de curățat și este un material scump.

- Vâscoza (mătasea artificială) se obține din celuloză (pastă de lemn) tratată cu substanțe chimice pentru a obține o fibră care imită calitățile fibrelor naturale, cum ar fi mătasea și bumbacul. Țesătura din vâscoză arată ca mătasea și se simte ca bumbacul. Este ușoară, aerisită, respirabilă, super absorbantă, moale, cu prețuri accesibile, nu acumulează electricitate statică, își păstrează bine culoarea.

- Mătasea acetat este o fibră artificială obținută din celuloză modificată chimic. Este moale, elastică, seamănă cu mătasea, se usucă rapid după umectare și are un cost redus față de mătasea naturală. Ca dezavantaje : se șifonează ușor, are rezistență redusă (se uzează rapid prin spălare și călcare frecventă), se electrizează ușor. Este folosită uneori pentru articole de dormit sau pentru căptușeala hainelor.

- Poliamidele sunt un grup de fibre sintetice ale căror materii prime sunt produse de industria petrolului. Cea mai cunoscută fibră de poliamidă este nylonul. Poliamida este folosită în special pentru fabricarea șosetelor, colanților, lenjeriei, dar și a puloverelor, paltoanelor și a îmbrăcămintei sport. Este un material elastic, se usucă rapid și nu se șifonează.

- Fibrele sintetice poliacrilonitrilice (Melană, PNA, Acrilon) se obțin prin polimerizarea acrilonitrilului. Sunt folosite în sectorul de îmbrăcăminte tricotată, în special al puloverelor voluminoase și cu tușeu moale. Rezistența acestor fibre la acțiunea umezelii, microorganismelor și luminii este foarte bună. Fibrele suferă o considerabilă contracţie în lungime la expunere în apă la temperaturi ridicate. Această contracţie longitudinală se datorează relaxării tensiunilor interne imprimate în timpul etirării.

- Fibrele sintetice poliesterice au ca reprezentant important Terilena (Terom, Dacron), care rezultă prin poliesterificarea (cu eliminare de apă) a acidului tereftalic cu 1,2-etandiol. Acest tip de fibre au caracter puternic hidrofob şi sunt rezistente la lumină, căldură și şifonare.

- Fibrele de poliuretan se obțin prin condensarea poliolilor combinați cu poliizocianați. Sunt folosite adesea pentru crearea produselor impermeabile cum ar fi pelerinele de ploaie și jachetele de ploaie și pot fi folosite pentru acoperire imitând de exemplu pielea. Multe produse din piele artificială sunt fabricate din poliuretan, deoarece este mult mai ieftin decât pielea autentică. Este rigid, durabil, ușor, rezistent la căldură și la umiditate.

- Elastanul (spandexul sau lycra) este o fibră pe bază de ulei derivată din poliuretan. Este des folosit în combinație cu alte fibre, pentru a le adăuga elasticitate. Este folosit mai ales pentru lenjeria de corp, șosete, colanți și costume de baie. În procente mici se utilizează în combinație cu bumbacul pentru a crea blugi, și alte haine care scot în evidență formele, cum ar fi hainele pentru sport.