IV.2. Reacția de descompunere termică
🔥 Atenție! Acest experiment se efectuează numai de către profesori!
🔥 Atenție! Când lucrezi cu surse de foc ai grijă să ai părul strâns și să nu porți haine cu mâneci largi!
Materiale necesare:
Creuzet, carbonat de cupru, spirtieră, trepied, sită de azbest chibrit, spatulă, eprubetă.
Descrierea experimentului:
- Pune în creuzet un vârf de spatulă de carbonat de cupru.
- Așază creuzetul pe sita de azbest cu trepied și încălzește-l la flacăra spirtierei.
- După puțin timp mută carbonatul de cupru într-o eprubetă și continuă încălzirea lui în flacără. Vino cu un băț de chibrit aprins deasupra eprubetei.
- Ce observi ?
Prin încălzire carbonatul de cupru verzui se transformă într-un solid negru, iar gazul degajat stinge flacăra chibritului.
Concluzia experimentului:
Carbonatul de cupru se descompune termic cu formare de oxid de cupru II – CuO, de culoare neagră și dioxid de
carbon – CO2, care stinge flacăra. Este o reacție de descompunere, întrucât avem un singur reactant:
🔥 Atenție! Acest experiment se efectuează numai de către profesori!
🔥 Atenție! Când lucrezi cu surse de foc ai grijă să ai părul strâns și să nu porți haine cu mâneci largi!
Materiale necesare:
Creuzet, hidroxid de cupru, spirtieră, trepied, sită de azbest chibrit, spatulă, pahar Berzelius.
Descrierea experimentului:
- Pune în creuzet un vârf de spatulă de hidroxid de cupru.
- Așază creuzetul pe sita de azbest și încălzește-l la flacăra spirtierei.
- Când aproape tot hidroxidul s-a înnegrit, pune deasupra creuzetului un pahar Berzelius uscat.
- Ce observi ?
Prin încălzire hidroxidul de cupru verde-albăstrui se transformă într-un solid negru și pe pereții paharului apar picături de apă.
Concluzia experimentului:
Hidroxidul de cupru se descompune la cald și formează oxidul de cupru II – CuO, de culoare neagră și vapori de
apă – H2O, care se condensează pe pereții paharului Berzelius. Este o reacție de descompunere, întrucât
avem un singur reactant:
🔥 Atenție! Acest experiment se efectuează numai în prezența unui adult!
🔥 Atenție! Când lucrezi cu surse de foc ai grijă să ai părul strâns și să nu porți haine cu mâneci largi!
Materiale necesare:
Eprubetă, bicarbonat de amoniu (amoniu alimentar) sau praf de copt (bicarbonat de sodiu), spirtieră, chibrit,
spatulă, clește de lemn!
Descrierea experimentului:
- Pune în eprubetă un vârf de spatulă de bicarbonat de amoniu.
- Ține eprubeta cu cleștele de lemn și încălzește-o la flacăra spirtierei.
- Introdu în eprubetă un chibrit aprins. Ce observi ?
- Adu cu mâna spre nas gazul rezultat. Ce observi ?
- Privește cu atenție pereții eprubetei în partea de sus. Ce observi ?
Prin încălzire bicarbonatul de amoniu se descompune cu degajare de dioxid de carbon (stinge flacăra bățului), amoniac (cu miros înțepător) și vapori de apă (care condensează pe pereții eprubetei).
Concluzia experimentului:
Bicarbonatul de amoniu, prin încălzire, se descompune și formează trei produși gazoși: dioxid de carbon
(CO2), amoniac (NH3) și apă sub formă de vapori. Acești trei produși gazoși formează goluri în
aluat și astfel prăjiturile ies foarte pufoase.
Este o reacție de descompunere, întrucât avem un singur reactant:
🔥 Atenție! Acest experiment se efectuează numai de către profesori!
🔥 Atenție! Cloratul de potasiu este exploziv! Atenție când lucrezi cu surse de foc!
Materiale necesare:
Eprubetă, clorat de potasiu, dioxid de mangan (catalizator) spirtieră, chibrit, spatulă, clește de lemn, așchii de brad.
Descrierea experimentului:
- Pune în eprubetă un vârf de spatulă de clorat de potasiu (cristale albe) și puțin praf negru de dioxid de mangan.
- Ține eprubeta cu cleștele de lemn și încălzește-o la flacăra spirtierei.
- Vino cu o așchie de brad care are câteva puncte incandescente și arunc-o în eprubetă.
- Ce observi ?
Prin încălzire cloratul de potasiu se descompune energic, cu degajare de oxigen, care aprinde așchia de brad cu puncte incandescente.
Concluzia experimentului:
Cloratul de potasiu, la cald și în prezența catalizatorului (MnO2), se descompune și formează clorură de potasiu – KCl, de culoare albă și oxigen – O2. Dioxidul de mangan nu participă la reacție, el se regăsește neconsumat în produșii de reacție. Este o reacție de descompunere, întrucât avem un singur reactant.
🔥 Atenție! Atenție când lucrezi cu surse de foc!
🔥 Atenție! Azotatul de mercur este extrem de toxic și periculos pentru mediu!
🔥 Atenție! Dioxidul de azot este un gaz foarte toxic, coroziv și oxidant!
🔥 Atenție! Mercurul este extrem de toxic, provoacă probleme neurologice, renale și alte efecte adverse! Expunerea se face prin inhalare de vapori, ingestie de compuși sau contact cu pielea!Este extrem de periculos pentru mediu!
Materiale necesare:
Eprubetă, azotat de mercur, spirtieră, clește de lemn.
Descrierea experimentului:
- Pune în eprubetă câteva cristale de azotat de mercur și încălzește-l.
- Ce observi ?
Se degajă un gaz brun și pe pereții eprubetei apar picături fine de mercur.
Concluzia experimentului:
Azotatul de mercur II, prin încălzire, se descompune în mercur, dioxid de azot și oxigen.
Hg(NO3)2 → 2 HgO + 4 NO2 ↑ + O2 ↑
2 HgO → 2 Hg + O2 ↑
Hg(NO3)2 → Hg + 2 NO2 ↑ + O2 ↑