III.9.1. Rolul transformatorului.

Transformatorul a fost descoperit în anul 1891 de Nikola Tesla.

Inventarea transformatoarelor a făcut posibilă transportarea energiei electrice la distanţă, de la centrale la consumatori.

În centralele electrice, tensiunea produsă de alternatoare este cuprinsă între 6-20 kV.

Pentru a putea fi transportat fără pierderi mari de energie (sub formă de căldură), curentul electric alternativ, produs de centrala electrică, este transformat imediat într-un curent de tensiune foarte mare, de ordinul 150 kV şi intensitate mică. Această transformare se face cu ajutorul transformatoarelor ridicătoare de tensiune.

Transportul curentului se face prin conductoare aeriene din cupru sau aluminiu, lungi şi groase, pentru că au rezistenţa scăzută şi astfel se pierde mai puţină energie prin efect termic.

La locul unde sunt utilizatorii, curentul se transformă din nou, pentru utilizatorii industriali (fabrici şi uzine) se micşorează tensiunea la 380 V şi pentru consumatorii casnici la 220V, ca să nu fie foarte periculos.

Aşadar, rolul principal în transportul curentului electric la distanţă, de la centrale la consumatori îl au transformatoarele (ridicătoare şi coborâtoare de tensiune).