III.6.1. Inerția proprietatea generală a corpurilor
Materiale necesare::
Un pahar, carton subțire, monedă.
Descrierea experimentului:
- Pune cartonul pe gura paharului.
- Așază moneda peste carton, astfel încât moneda să fie la mijlocul gurii paharului.
- Trage brusc de carton.
- Ce observi ?
Moneda cade în pahar.
Concluzia experimentului: Când tragi de carton schimbi starea de repaus în care se afla moneda. Moneda se opune la această schimbare (dă înapoi) și cade în pahar. Această proprietate pe care o au toate corpurile din natură se numește inerție.
Inerția este proprietatea corpurilor de a se opune schimbării stării de repaus sau de mișcare rectilinie uniformă în care se aflau.
Materiale necesare:
O farfurie, un ou fiert și un ou crud (nefiert) de aceeași dimensiune.
Descrierea experimentului:
- Învârte, pe rând, cele două ouă într-o farfurie.
- Atinge-le rapid cu mâna și observă ce se întâmplă cu fiecare.
- Ce observi ?
Oul fiert se oprește repede, iar cel crud (nefiert) continuă să se învârtă.
Concluzia experimentului:
Oul crud are inerția mai mare decât cel fiert, deoarece se opune mai mult la schimbarea stării de mișcare în care se afla.
Materiale necesare:
Două farfurii de dimensiuni diferite.
Descrierea experimentului:
- Pune farfuria mai mică în cea mai mare, la jumătatea ei.
- Pornește brusc farfuria mai mare.
- Ce observi ?
Când pornim brusc farfuria de dedesubt, cea de deasupra se dă înapoi.
- Oprește brusc farfuria mai mare.
- Ce observi ?
Când pornim brusc farfuria de dedesubt, cea de deasupra se dă înapoi.
Concluzia experimentului:
Farfuria de deasupra are inerție. Această situație este similară cazului în care suntem în autobuz.
La pornirea autobuzului, noi ne dezechilibrăm în spate, deoarece ne opunem la schimbarea stării de repaus în care ne aflam, adică avem inerție.
La oprirea autobuzului, noi ne dezechilibrăm în față (corpul nostru dorea să își continue mișcarea), deoarece ne opunem la schimbarea stării de mișcare în care ne aflam, adică avem inerție.
Inerția unui corp se manifestă doar când asupra lui acționează un alt corp, adică când corpul are o mișcare variată:
-
Accelerează (la pornire)
-
Frânează (la oprire)
-
Schimbarea traiectoriei.
Dacă asupra corpului nu acționează un alt corp, el își va păstra starea de repaus sau de mișcare rectilinie uniformă.
1. Când suntem în mijloacele de transport în comun, este obligatoriu să ne ținem de bare, pentru a nu cădea
2. În autoturisme, trebuie să purtăm centura de siguranță și scaunele auto pentru copii, deoarece la o oprire bruscă a mașinii, datorită inerției, ne putem lovi de obiectele din fața scaunului (parbriz sau banchetele din față).
3. Pasagerii dintr-un vehicul, în curbă, sunt aruncați spre exterior, datorită inerției, tinzând să-și mențină mișcarea rectilinie.
4. În spațiul cosmic, unde nu există aer și nici gravitație (nicio interacțiune cu alte corpuri), astronauții sunt în stare de imponderabilitate, datorită inerției.
5. Când te afli pe bicicletă pe un drum drept nu trebuie să pedalezi continuu, datorită inerției, bicicleta mai merge singură o porțiune de drum.
6. În sălile de atletism, lângă linia de sosire sunt puse saltele, deoarece atleții, datorită inerției, nu se pot opri brusc după linia de sosire.
7. Praful din haine sau covoare poate fi scos prin scuturare sau batere cu un obiect dur. Când lovim covorul cu bătătorul, praful rămâne în urma covorului, datorită inerției și așa iese din covor.
8. Separarea mierii din fagure se realizează într-un separator manual, care pune în rotație fagurele cu ajutorul unei manivele. Mierea, datorită proprietății de inerție, va tinde să rămână în urma fagurelui fixat într-o sită metalică și astfel, ea se separă de ceara din fagure.
9. Rufele puse în mașina de spălat sunt stoarse în cuva metalică perforată (cu găurele), prin rotirea rapidă a cuvei (800- 1400 rotații pe minut). Rufele ude tind să-și păstreze mișcarea rectilinie și uniformă, dar sunt obligate să se rotească datorită cuvei. Apa poate să iasă prin orificiile mici ale cuvei, dar rufele nu.
