I.12.4. Sublimarea și desublimarea
Sublimarea este fenomenul de transformare a unei substanțe din stare solidă direct în stare gazoasă, prin încălzire.
Desublimarea este fenomenul invers al sublimării, de transformare a unei substanțe din stare gazoasă (de vapori) direct în stare solidă, prin răcire.
Substanțe ca naftalina, camforul, acidul benzoic, iodul, gheaţa și altele au proprietatea de a trece din stare solidă direct în stare de vapori. Și tungstenul din filamentul becului sublimează lent ducând la subțierea filamentului și în final la arderea lui.
🔥 Atenție! Acest experiment se efectuează numai în prezența unui adult!
🔥 Atenție! Când lucrezi cu surse de foc ai grijă să ai părul strâns și să nu porți haine cu mâneci largi!
🔥 Atenție, când lucrezi cu apă caldă să nu te arzi!
🔥 Atenție! Naftalina este inflamabilă și trebuie încălzită pe baie de apă fiartă! Naftalina este toxică, deci nu
o atinge, nu o gusta și nu inspira vaporii săi!
Materiale necesare:
Naftalină (de la magazinul de chimicale), apă fiartă, un borcan de 800 g, pahar Erlenmeyer cu dop prevăzut cu un tub și
termometru, vas cu apă fiartă.
Descrierea experimentului:
- Pune naftalina în pahar într-un strat de un deget și închide-o cu dopul.
- Pune apa într-o cratiță astfel încât nivelul ei să depășească foarte puțin naftalina din pahar (strat de două degete) și fierbe apa.
- Introdu sticla cu naftalină în baia de apă fiartă și urmărește pereții paharului.
- Ce observi ?
În scurt timp apar cristale de naftalină sub formă de ace pe pereții sticlei.
Concluzia experimentului:
Naftalina prin încălzire a sublimat și s-a transformat în vapori de naftalină. Vaporii de naftalină dând de pereții mai
reci ai sticlei au desublimat și s-au transformat în stare solidă, sub formă de cristale aciculare.
🔥 Atenție! Acidul benzoic este caustic, nociv și iritant!
Materiale necesare:
Capsulă de porțelan, spirtieră, trepied cu sită de azbest, chibrit, dop de vată, pâlnie de sticlă, acid benzoic solid.
Descrierea experimentului:
- Pune în capsulă un vârf de spatulă de acid benzoic.
- Pune în interiorul pâlniei un dop de vată și acoperă cu pâlnia capsula.
- Încălzește capsula cu acid benzoic pe sita de azbest
- Ce observi ?
Pe interiorul pâlniei s-au format cristale sub formă de foițe albe.
Concluzia experimentului:
Acidul benzoic are proprietatea de a sublima la încălzire, adică de a trece direct din stare solidă în stare gazoasă. Când vaporii de acid benzoic dau de pereții mai reci ai pâlniei are loc fenomenul de desublimare, cu trecerea acestora în stare solidă, prin răcire.
Acidul benzoic are formula C6H5COOH și se găsește în rășini vegetale (smirna, balsamul de Peru și tinctura de Tollu), în fructe (merișoare, prune, mere), scorțișoară etc.
Este un solid incolor cu punctul de topire 122 °C și de fierbere 250 °C. Înainte de topire sublimează. Este solubil în apă caldă și în solvenți organici (alcool, eter etc.).
Sărurile sale, cunoscute ca și benzoați, sunt folosite pe post de conservanți.
Benzoatul de sodiu (E 211) și cel de potasiu (E 212) sunt aditivi folosiți în industria alimentară și în cea cosmetică, ajutând la prevenirea dezvoltării bacteriilor, mucegaiurilor și drojdiilor.
Acest lucru duce la o prelungire a duratei de valabilitate a acestor produse.
Benzoatul de potasiu și de sodiu sunt prezenți în diverse tipuri de alimente (sucuri carbogazoase, băuturi cu arome, bomboane, ciocolată, produse de patiserie, gemuri, jeleuri, margarină, pește sărat, fructe de mare, suplimente de vitamine și minerale, produse de îngrijire a părului, servețele umede pentru bebeluși, pastă de dinți, apă de gură etc.).
Aditivii E 211 și E 212 pot provoca reacții alergice la persoanele care suferă de astm sau care au urticarie cronică (dermatite).
Mai există și alte riscuri : menținerea unui nivel ridicat de inflamație în organism, ADHD la copii, reducerea controlului apetitului, apariția alergiilor etc.