IV.3.2. Droguri.

Din cele mai vechi timpuri oamenii au cunoscut proprietățile drogurilor. Acestea erau folosite în cadrul ceremoniilor religioase, al ritualurilor mistice, în scopuri terapeutice, dar și pentru a induce o stare de plăcere, având în vedere tocmai efectele pe care drogurile le produc asupra organismului uman. Astfel, în urmă cu circa 7.000 de ani, macul, din care se produce opiul și derivatele sale, era menționat în tăblițele sumerienilor din Mesopotamia.

Șamanii foloseau o ciupercă toxică, Amanita muscaria (muscăriță), sub formă de pulbere pentru a îndepărta tulburările psihice ale prizonierilor sau ale deportaților în Siberia.

Drog (narcotic sau stupefiant) înseamnă orice substanță care are capacitatea de a determina o stare de dependență.

Drogul poate fi o substanță solidă, lichidă sau gazoasă, care afectează direct creierul și sistemul nervos, schimbă sentimentele, dispoziția și gândirea, percepția și/sau starea de conștiență, modificând imaginea asupra realității înconjurătoare. El acționează asupra unui neurotransmițător la nivelul sinapselor din neuroni, având efecte nocive pe termen lung.

Din punctul de vedere al efectului asupra sistemului nervos central, drogurile se clasifică în următoarele clase:

1. Droguri psiholeptice (inhibitoare ale sistemului nervos central):

• opioide: mialgin, fortral, metadonă, ketamină etc.;
• opiacee: opiu, morfină, heroină, codeină, papaverină;
• tranchilizante - droguri psihotrope (active asupra psihismului): anxiolitice (tranchilizante minore) și neuroleptice (tranchilizante majore) : alprazolam, diazepam, lorazepam, medazepam, nitrazepam etc.;
• barbiturice-somnifere: barbital, fenobarbital etc.;
• solvenți: toluen, acetonă, butan etc;
• alcool.

2. Droguri psihoanaleptice (stimulente ale sistemului nervos central):

• cocaină;
• amfetamine și derivați: MDMA (Ecstasy);
• produse pe bază de cafeină: cafea, ceai, băuturi energizante;
• nicotină din tutun.

3. Droguri psihodisleptice/psihopsihedelice (care produc modificări ale sistemului nervos central, provocând o stare halucinatorie sau delirantă) :

• derivate din canabis: hașiș, marijuana;
• halucinogene: plante și ciuperci cum ar fi mescalină, peyote, psilocybină, LSD, compuși sintetici halucinogeni (DMT, DET, DPT, STP);
• anticolinergice (inhibă acțiunea acetilcolinei, neurotransmițătorul care conduce infomația în sistemul nervos parasimpatic): atropină, benztropină, scopolamină etc.

Un alt criteriu de clasificare a drogurilor este cel juridic, care face diferențierea între drogurile legale și ilegale sau de risc.

Printre drogurile legale se găsesc, de exemplu, alcoolul, cofeina, nicotina.

Printre drogurile ilegale găsesc, de exemplu, cocaina, heroina, hașiș, canabis, Ecstasy, LSD etc.

Din categoria droguri de risc fac parte: produsele perturbatoare sau halucinogene, care alterează starea de conștiență (canabis, LSD, psilocibină, mescalină, DMT, ecstasy, phenciclidină, peyote, psilocynă etc).

Drogurile de mare risc includ droguri care inhibă activitatea sistemului nervos central și drogurile stimulente.

De asemenea, în funcție de modul de administrare, drogurile pot fi clasificate în:

• injectabile,
• ingerabile,
• de prizare,
• de masticare,
• de fumare,
• de inhalare,
• unele se pot administra și sub formă de supozitoare.

Drogurile pot afecta sănătatea fizică, mintală, viaţa de familie, relaţiiile personale şi sociale, munca sau studiile. Consumul de droguri ilegale poate de asemenea cauza necazuri legale sau probleme financiare.

Opiaceele, cunoscute şi ca analgezice narcotice, sunt analgezice care produc stări de euforie (fericire) şi somnolenţă. Opiaceele includ morfina, heroina şi methadona.

Stimulentele sunt droguri care întreţin starea de veghe, cresc activitatea mintală, dau energie şi mai multă încredere. Drogurile stimulente includ cocaina şi amfetaminele.

Halucinogenele sunt droguri care produc „viziuni” ciudate şi intense numite halucinaţii. Aceste droguri include LSD (acid) şi „ciupercile magice” („magic mushrooms”).

Multe droguri nu aparţin doar unui singur tip. De exemplu, canabisul poate avea efecte depresoare, dar poate cauza şi euforie, iar ecstasy are efecte stimulente și halucinogenice.

🤔 Pentru curioși

Cele mai cunoscute droguri

1. Canabisul se fumează de obicei adăugat la ţigări de tutun, aşa numitele „joints” sau „spliffs”, dar poate fi consumat şi gătit.

Efecte pe termen scurt : canabisul te face mai relaxat, mai vorbăreţ, mai vesel.

Efecte secundare: canabisul poate afecta memoria şi concentrarea, poate cauza stări de oboseală, demotivare, anxietate, panică sau confuzie, respirație accelerată, somnolență, palpitații, apetit crescut cu poftă de dulciuri, crize de râs etc.

Riscuri (efecte pe termen lung): fumatul de canabis măreşte riscul de boli de inimă, poate afecta fertilitatea, senzație de uscăciune a ochilor, gurii, gatului, deficiențe de atenție, scăderea capacității de învățare și a memoriei, lipsa coordonării, ochi roșii, percepția distorsionată a timpului, lipsa de coordonare,tendința de a uita foarte repede, paranoia, comportament nerealist, cancer pulmonar, scăderea libido-ului și a fertilității, psihoze, schizofrenie etc.

2. Ecstasy este produs de obicei în laboratoare neautorizate, sub formă de tablete.

Efecte: relaxare, poftă de viață, stare de bine, stimularea intelectuală, manifestarea de emoții, euforie, empatie, energie fizică crescută etc.

Efecte secundare: poate produce creşterea temperaturii, presiunii arteriale şi ritmului inimii, dureri musculare, senzaţie de greaţă, încleştarea maxilarelor, scrâşnirea dinţilor, transpiraţie abundentă, tremurături, palpitaţii, confuzie, depresie, tulburări de somn, anxietate etc.

Riscuri: oboseală cronică, deprimare, probleme de sănătate mintală ( paranoia, depresie, demență, halucinații), confuzie, comportament agresiv, mușchi tensionați, încleștarea involuntară a fălcilor, scăderea poftei de mâncare, leșin, tremurături, tensiune crescută, deshidratare, insuficiență renală, boli ale ficatului, atac cardiac/ cerebral, insomnii, comportament violent și irațional, dependență puternică etc.

3. Heroina este obţinută din morfină, unul dintre drogurile care provin din macul opiaceu. Se consumă injectată sau se poate fuma, această ultimă modalitate numindu-se „vânarea dragonului” („chasing the dragon”). Heroina este printre drogurile ilegale care provoacă cea mai puternică dependență. Efectul calmant al heroinei este de trei ori mai puternic decât cel al morfinei.

Efecte: heroina produce o stare de excitare temporară intensă (euforie) urmată de o stare de linişte, calm, mulțumire de sine, dezinhibare, fără remușcări și frică. Utilizatorul se simte încălzit, relaxat şi somnolent. Senzaţia de durere, agresivitatea, senzația de foame şi libidoul vor fi toate reduse.

Efecte secundare: constipaţie, respiraţie dificilă, stări de greață și vomă.

Riscuri: cheaguri de sânge, abcese sau cangrenă, HIV, hepatita B şi C (pot fi contractate prin folosirea în comun a acelor de seringă), dependenţă, infecție la nivelul țesuturilor inimii și al valvelor, distanțare față de familie și de prieteni, oboseală cronică, greutăți de respirație, dificultăți de vorbire, lipsa de orientare, amețeală, probleme de memorie, moartea datorită unei supradoze.

4. Cocaina este o pudră albă obţinută din frunzele arbustului de coca din America de Sud. Se consumă de obicei prin inhalare. „Crack” nu este un alt tip de drog ci o formă mai adictivă a cocainei. „Crack” este cunoscută şi sub numele de „rock”, „stone” sau „free-base” şi este de obicei fumată. Cocaina se poate uneori mânca sau injecta.

Efecte: stimulent puternic, reduce apetitul şi senzaţia de sete, vase de sânge contractate, pupile dilatate, creșterea temperaturii corporale, a pulsului și a tensiunii.

Efecte secundare: stare de epuizare, anxietate, depresie, paranoia, confuzie, halucinații, agresivitate.

Riscuri: Inhalarea cocainei poate provoca o deteriorare permanentă a simțului olfactiv, sângerări nazale, probleme cu înghițitul, răgușeală, un nas care curge în permanență.

Injectarea cocainei poate declanșa reacții alergice severe, pe lângă riscul crescut de a contracta SIDA, hepatita C și alte boli cu transmitere prin sânge.

Cocaina poate provoca: insomnie, depresie, tendinţe suicidare, psihoză paranoidă cu accese de violenţă, episoade epileptice, halucinații auditive (sunete imaginare care par reale), furnicături (senzația de a avea insecte sub piele), disfuncții sexuale, scăderea apetitului, iritabilitate, instabilitate emoțională, incontinență urinară (eliminarea involuntară de urină), poate afecta inima şi plămânii, moartea prin atac de cord sau atac cerebral, comă, stop respirator, dependență puternică.

5. Amfetaminele reprezintă un grup de droguri stimulente, unele dintre acestea fiind folosite mai demult ca pastile de slăbit. De obicei se găsesc în formă de pudră gri-albă, vândută în pachete de hârtie numite „wraps”. De obicei se înghit, dar pot fi de asemenea injectate sau inhalate. Tipurile „ice” şi „crystal” pot fi fumate.

Efecte: efect energizant, sporirea performanței prin creșterea capacității de efort, de concentrarea și de atenție, senzaţie de plăcere subită, suprimă apetitul (ce conduce la pierderea în greutate).

Efecte secundare: schimbări de atitudine sau de temperament, accelerarea respirației, mărirea pulsului, tensiunea crescută, pupile dilatate, scrâșnirea dinților, apetit redus, accese de violenţă, febră, transpirație, dureri de cap, dereglări de vedere, amețeli, dereglări de alimentație, oboseală, lipsa încrederii în sine, iritabilitate, dereglări ale somnului, letargie, dureri în piept, tremurat, pierderea capacității de coordonare a mișcării, leșin, convulsii, panică, paranoia, halucinaţii , depresie etc.

Riscuri: probleme ale pielii, oboseală cronică, agresivitate, halucinații, convulsii, malnutriția, disfuncții ale rinichilor, plămânilor, accidente vasculare, dependență puternică, ulcer, boli mentale, convulsii, comă, moarte.

6. Solvenţii includ produse casnice ca de exemplu lipici, diluant de vopsea, acetonă, lichide inflamabile, sprayurile cu aerosoli, deodorantele etc. Acestea pot fi inhalate de pe o bucată de material, de pe mânecă sau direct din recipientul în care se găsesc. Aerosolii pot fi pulverizaţi direct în gură. Inhalarea de solvenţi (de exemplu, aurolac un lac auriu pentru vopsit elemente metalice, conținând solvenți cu efecte halucinogene) este răspândită mai ales în rândul oamenilor străzii, cunoscuți și sub denumirea de aurolaci la noi în țară.

Efecte: inhalarea de solvenţi poate produce o senzaţie de bine, euforie asemănătoare stării de beţie, greutate în a vorbi, a merge, râs cu poftă şi fără motiv, amețeală, o stare de anestezie, de amorțire a senzațiilor.

Efecte secundare: agresivitate, halucinaţii, vărsături, leşin, dureri de cap şi lipsă de concentrare, apatie.

Riscuri: iritabilitate, depresie, dependență, înecare, insuficienţă cardiacă, accidentare, deces.

7. LSD se găseşte de obicei în formă de tablete mici numite în engleză „dots” or „tabs” sau pe bucăţele de hârtie sau carton. De obicei, sunt însemnate sau marcate într-un anumit fel şi se iau pe cale orală.

Efecte: halucinații vizuale sau auditive (distorsionarea luminii, a culorilor, a formelor, apariția unor obiecte imaginare, efecte strălucitoare etc.), tulburări rapide și intense ale dispoziției.

Efecte secundare: pupile dilatate, uscăciunea gurii, furnicături la mâini sau la degetele de la picioare, amețeli, grețuri, puls accelerat, convulsii, transpirație puternică, vedere încețoșată, stări de slăbiciune, schimbări de temperament, schimbări în comportament, anxietate, depresie, lipsa de orientare, paranoia.

Riscuri: accidentare, palpitații, instalarea dependenței psihologice, anxietate, schizofrenie, apariție de episoade psihotice, daune fatale asupra ficatului, tulburarea persistentă a percepției, probleme cu văzul, depresie severă, atacuri de panică, sinucidere.