IV.2. Reacția de descompunere termică.
Experiment
2. Descompunerea carbonatului de cupru
Materiale necesare: creuzet, carbonat de cupru, spirtieră, trepied, sită de azbest chibrit, spatulă, eprubetă.
Atenție
Experiment demonstrativ efectuat numai de către profesor !
Când lucrezi cu surse de foc ai grijă să ai părul strâns și să nu porți haine cu mâneci largi!
Descrierea experimentului:
Pune în creuzet un vârf de spatulă de carbonat de cupru.
Așază creuzetul pe sita de azbest cu trepied și încălzește-l la flacăra spirtierei.
După puțin timp mută carbonatul de cupru într-o eprubetă și continuă încălzirea lui în flacără. Vino cu un băț de chibrit aprins deasupra eprubetei.
Ce observi ?
Observaţie
Prin încălzire carbonatul de cupru verzui se transformă într-un solid negru, iar gazul degajat stinge flacăra chibritului.
Concluzia experimentului:
Carbonatul de cupru se descompune termic cu formare de oxid de cupru II – CuO, de culoare neagră și dioxid de carbon – CO2, care stinge flacăra. Este o reacție de descompunere, întrucât avem un singur reactant:
Experiment
3. Descompunerea hidroxidului de cupru
Materiale necesare: creuzet, hidroxid de cupru, spirtieră, trepied, sită de azbest chibrit, spatulă, pahar Berzelius.
Atenție
Experiment demonstrativ efectuat numai de către profesor !
Când lucrezi cu surse de foc ai grijă să ai părul strâns și să nu porți haine cu mâneci largi!
Descrierea experimentului:
- Pune în creuzet un vârf de spatulă de hidroxid de cupru.
- Așază creuzetul pe sita de azbest și încălzește-l la flacăra spirtierei.
- Când aproape tot hidroxidul s-a înnegrit, pune deasupra creuzetului un pahar Berzelius uscat.
- Ce observi ?
Observaţie
Prin încălzire hidroxidul de cupru verde-albăstrui se transformă într-un solid negru și pe pereții paharului apar picături de apă.
Concluzia experimentului:
Hidroxidul de cupru se descompune la cald și formează oxidul de cupru II – CuO, de culoare neagră și vapori de apă – H2O, care se condensează pe pereții paharului Berzelius. Este o reacție de descompunere, întrucât avem un singur reactant:
Experiment
4. Cum crește aluatul pentru prăjituri pufoase ?
Materiale necesare: eprubetă, bicarbonat de amoniu (amoniu alimentar) sau praf de copt (bicarbonat de sodiu), spirtieră, chibrit, spatulă, clește de lemn!
Atenție
Acest experiment se efectuează numai în prezența unui adult!
Când lucrezi cu surse de foc ai grijă să ai părul strâns și să nu porți haine cu mâneci largi!
Descrierea experimentului:
- Pune în eprubetă un vârf de spatulă de bicarbonat de amoniu.
- Ține eprubeta cu cleștele de lemn și încălzește-o la flacăra spirtierei.
- Introdu în eprubetă un chibrit aprins. Ce observi ?
- Adu cu mâna spre nas gazul rezultat. Ce observi ?
- Privește cu atenție pereții eprubetei în partea de sus. Ce observi ?
Observaţie
Prin încălzire bicarbonatul de amoniu se descompune cu degajare de dioxid de carbon (stinge flacăra bățului), amoniac (cu miros înțepător) și vapori de apă (care condensează pe pereții eprubetei).
Concluzia experimentului:
Bicarbonatul de amoniu, prin încălzire, se descompune și formează trei produși gazoși: dioxid de carbon (CO2), amoniac (NH3) și apă sub formă de vapori. Acești trei produși gazoși formează goluri în aluat și astfel prăjiturile ies foarte pufoase.
Este o reacție de descompunere, întrucât avem un singur reactant:
Experiment
5. Descompunerea cloratului de potasiu
Materiale necesare: eprubetă, clorat de potasiu, dioxid de mangan (catalizator) spirtieră, chibrit, spatulă, clește de lemn, așchii de brad.
Atenție
Experiment demonstrativ efectuat numai de către profesor!
Cloratul de potasiu este exploziv! Atenție când lucrezi cu surse de foc!
Descrierea experimentului:
- Pune în epubetă un vârf de spatulă de clorat de potasiu (cristale albe) și puțin praf negru de dioxid de mangan.
- Ține eprubeta cu cleștele de lemn și încălzește-o la flacăra spirtierei.
- Vino cu o așchie de brad care are câteva puncte incandescente și arunc-o în eprubetă.
- Ce observi ?
Observaţie
Prin încălzire cloratul de potasiu se descompune energic, cu degajare de oxigen, care aprinde așchia de brad cu puncte incandescente.
Concluzia experimentului:
Cloratul de potasiu, la cald și în prezența catalizatorului (MnO2), se descompune și formează clorură de potasiu – KCl, de culoare albă și oxigen – O2. Dioxidul de mangan nu participă la reacție, el se regăsește neconsumat în produșii de reacție. Este o reacție de descompunere, întrucât avem un singur reactant.
